Concluzia la care a ajuns ministrul Justiției după ce a citit comunicatul CCR în cazul Belina. „Cu ochii mei de jurist și cu experiența pe care o am, cred că e foarte simplu”

„Comunicatul spune că procurorul poate să ancheteze eventuale fapte penale săvârșite înainte sau în timpul adoptării unei hotărâri de guvern. Eu, cu ochii mei de jurist și cu experiența pe care o am, cred că e foarte simplu. (..) Comunicatul nu spune că procurorul poate să ancheteze împrejurări, circumstanțe, oportunitatea, legalitatea adoptării unei hotărâri de guvern”, a declarat ministrul Justiției.

Hotărârile de Guvern din speța Belina sunt acte administrative individuale a căror adoptare, respectiv emitere, pot face obiectul cercetării penale, a precizat, joi, CCR, argumentând astfel soluția de respingere a sesizării președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.

CCR a constatat, în urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, că nu există conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României, pe de o parte, și DNA, pe de altă parte.

„În esență, Curtea a avut în vedere faptul că HG nr.858/2013 și HG nr.943/2013 sunt acte administrative individuale, a căror adoptare/emitere pot face obiectul cercetării penale în legătură cu stabilirea existenței unor fapte penale care au precedat sau însoțit adoptarea/emiterea lor”, menționează CCR într-un comunicat remis MEDIAFAX.

CCR a mai reținut că nu există o similitudine între prezenta cauză și Decizia nr.68/2017 (care privește OUG 13, n.r.), considerentele de principiu ale acesteia din urmă vizând actele normative, nu și pe cele individuale.

Pe 23 octombrie, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a depus la Curtea Constituțională o sesizare privind cercetările DNA legate de modul cum au fost adoptate în Guvern hotărârile referitoare la insula Belina.

Potrivit sesizării lui Tăriceanu, conflictul juridic de natură constituțională este generat de începerea urmăririi penale privind adoptarea unor hotărâri de Guvern. „Or, potrivit celor statuate chiar de către Curtea Constituțională, adoptarea hotărârilor de Guvern dă expresie competenței originare a Guvernului”, susținea președintele Senatului.

Acesta a solicitat CCR să constate existența conflictului juridic între Ministerul Public și Guvern și, totodată, să constate că acest conflict are drept cauză faptul că DNA și-a arogat competența de anchetare a oportunității și legalității elaborării celor două hotărâri. O altă cerere a lui Tăriceanu căte CCR este „să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanțele, împrejurările, oportunitatea și legalitatea hotarârilor de Guvern.”

Mihaela Gidei, [email protected]